Marius Matache: „Folk-ul și rugby-ul nu sunt chiar pentru masele largi, trebuie să lupte pentru supraviețuire, dar sunt două comunități foarte speciale, care pun pasiune în ceea ce fac”

De mai bine de 15 ani, Marius Matache îmbină pasiunea pentru folk cu cercetarea științifică, fiind însă și unul dintre prietenii rugbyului românesc. Marius, alături de Vlad Dulea, au creat imnul echipei naționale de rugby și au deschis oficial meciul dintre România și Uruguay în 2016, pe stadionul din București, iar de Gura Humorului îl leagă mai multe prietenii, dar și pasiunea pentru acest sport.

Marius, ești doctor in chimie, ai un postdoc în știința mediului, faci cercetare, ești unul din cei mai importanți reprezentanți ai noului val de folk și ești fan rugby. Poți să ne povestești de unde vine pasiunea ta pentru rugby? Și de cât timp ești parte a acestui fenomen?

Eheeeei, dragii moșului, să fie mai bine de 12 ani de când compătimesc alături de comunitatea balonului oval din România (cred că era toamna lui 2009). Totul a început de la o întrebare pe twitter a cunoscutului blogger Cristian China-Birta, zis Chinezu, care și-a invitat urmăritorii să vadă un documentar despre All Blacks la Federația Română de Rugby. Iar un fan Jonah Lomu ca mine ce să zică, nu? E drept, exista ceva acolo încă din anii când 6Nations erau doar cinci, plus o mare pasiune a mea pentru sport în general.

Zis și făcut, venit, văzut documentar, împrietenit cu Chinezu, dar și cu Lucian Lorin, omul care a dat tonul deschiderii federației spre online și spre readucerea publicului pe stadioane. La primul meci ne-am organizat cumva și am făcut o mini-galerie de bloggeri, ce nu se mai întâmplase demult pe stadionul de la Arcul de Triumf. Apoi colaborările s-au înmulțit, am făcut împreună cu Vlad Dulea și Trupa Interzis imnul Stejarilor, am cântat în deschiderea meciului România – Uruguay de la București, în 2016. Împreună cu Chinezu și Berea Stejar, sponsorul naționalei, am trimis oameni la Londra la un meci al României de la Cupa Mondială din 2015. Am fost voluntar la IRB Nations Cup vreo 3 sau 4 ani la rând, ce mai, mă simt parte din familia rugbyului.

Imnul Stejarilor

Cum se împacă folk-ul cu rugby-ul?

E simplu, nu au motiv să se certe, ba din contră, am și spus mai sus că s-au și intersectat de câteva ori. Ambele nu sunt chiar pentru masele largi, trebuie să lupte pentru supraviețuire, dar sunt două comunități foarte speciale, care pun pasiune în ceea ce fac și din care mă bucur să fac parte.

Ce înseamnă Gura Humorului pentru tine?

Legătura cu Gura Humorului a început tot în 2009 – ce mai, s-au aliniat planetele! Cu o prezență la evenimentul Nopțile Humorului, iar apoi colaborarea de lungă durată cu Sorin Poclitaru, fără doar și poate cel mai important textier al meu. La Humor sunt ca acasă, cred că mă cunosc mai mulți oameni aici decât în Slobozia, unde m-am născut. Și, de ceva vreme, Rugby Club Gura Humorului, un proiect de pionerat pentru rugbyul din România. Iubesc Bucovina în general și de fiecare dată e o mare bucurie să ajung aici.

Cât de importantă e susținerea comunității în dezvoltarea rugby-ului românesc? Ce crezi că am putea face noi, cluburile mici, să creștem numărul de suporteri ai acestui sport?

Cumva, pot să fac foarte ușor o paralelă între rugby și folk, ambele nișe în sport și muzică. Și unii, și ceilalți, avem nevoie de atragerea publicului. Când nu ești un sport de masă sau un gen muzical care se “vinde” singur, comunitatea este esențială. Ea este cea care te susține în ceea ce faci.

În ultimii cinci ani, noi am început să mergem prin școli pentru a vorbi cu copiii, pentru a le arăta muzica noastră, pentru a le deschide gustul. Poate implicare unor foști jucători, în special cei care au trecut prin echipa națională, care să meargă să le vorbească copiiilor în școli despre rugby, despre meciurile de la Cupa Mondială, despre valorile rugbyului. De asemenea, tinerii rugbiști pot fi vectori de imagine în rândul colegilor lor.

Nu în ultimul rând, implicați foștii rugbiști aflați în poziții de decizie sau care pot susține financiar dezvoltarea sectorului juvenil.

Un gând pentru susținătorii rugby-ului românesc.

Fiți alături de rugbyul românesc, prin toate mijloacele. Uniți-vă eforturile și susțineți cluburile care se bazează pe formarea tinerilor, altfel degeaba vă plângeți că naturalizăm jucători, un proces prezent și în țările cu rugby mult mai puternic ca al nostru, de altfel.

Pe Marius îl puteți citi pe blogul personal, www.mariusmatache.ro și asculta pe propriul canal de YouTube, aici.